Cadoul de craciun

Anul asta a fost prost ptr mine, prost e un cuvant bland, a fost groaznic. Dar parca de Craciun ma asteptam sa fie altfel. Nu m-a crutzat si am cazut secerat de viatza asta. Doare cumplit sa iti vezi sentimentele frumoase si calde aruncate pe jos si pe ea trecand peste ele la bratz cu un alt barbat. Nimic in viatza mea nu se compara cu clipa aia in care ea, a ta iubita, al tau vis, a ta imagine despre iubire, se lipeste de el (altul) si danseaza, mainile ei il cuprind de gat si capul ei se odihneste pe al lui, pamantul tot de s-ar crapa sub ochii mei nu ash suferi atat. Vine craciunul si viatza mea vrea sa mearga mai departe, eu nu vreau sa merg cu ea, dar ea insista sa ma traga dupa ea. E o viatza nedreapta nu vede ca schiopatez? nu simte ca fiecare gand al meu e plin de EA? Si doare al dracu de tare, imaginea aia nu mi-o pot scoate din minte. Vad in ochii ei absentza si plictiseala si fiecare clipa cand o privesc nodul meu se urca pana imi inchide accesul la aer. Ma sufoc de ceva timp si stiu ca nu sint lucid de faptul ca functzionez fara suflet. L-am lasat acolo in sticla aia de bere pe care o consumam cand ea dansa cu el. Nu e dansul, e altceva, e felul in care se lipeau, era totul caldutz in jurul lor si ea plutea cu ochii inchishi asha cum eu reusheam sa o fac sa se simta. Dar eu sint departe acum, ea e singura cu gandurile ei si cu EL prezent fizic in fatza ei, eu sint cel care asteapta in ruinele relatziei noastre sa piara totul sa dispara imaginea lui din ochii ei. Nu mai stiu cand dorm si de ce, nu mai stiu nici sa mananc, am obosit sa ma car pe mine peste tot. Mi-e dor de ea mi-e dor sa simta ca mi-e dor. Sa-mi spuna la telefon “abia astept sa ma tzii in bratze, iubirea mea” dar asta nu se mai intampla pentru ca ii sint strain acum, tot ce e legat de mine are parfum de vechi, de noptzi lungi de filosofie, de iubire pe furish. Doamne de ce anul asta nu mi-ai adus ceva in loc sa-mi iei ce am mai bun, ash fi preferat sa fie o pereche de manushi dar sa pot sa o tzin pe ea de mana.

daca e ceva patetic aici in scriitura asta rog sa fitzi intzelegatori cu un suflet gol si sa va bucuratzi de ce avetzi, atat cat avetzi. Craciun ca-n basme, acolo totul are final fericit

Apocalipsa, dupa mine :)

Omenirea s-a trezit iar in fatza SFARSITULUI si ce stie ea sa faca cel mai bine? Sa se panicheze ::)) GENERATORUL A PORNIT daaaaa, si din clipa in clipa asteptam sa vina gaura neagra sa ne inghita pe totzi. Asteptare grea plina de informatzii contradictorii, ca vine maine ca de fapt a fost ieri ba luna octombrie ne-o va aduce odata cu strugurii parguitzi deja. Ne-om mai saruta si maine? Oare blogul asta mai apuca cineva sa-l citeasca? Dom” le dar sa ne lamureasca si pe noi cineva (ton malitzios) mai apucam prima zapada din anul asta? Ehei cate probleme sint  si ce pacat ca totzi fizicienii s-au strans intr-un loc sa vada nevazutul experiment. Ei bine, daca face buuuum? o sa mai stie omenirea cat fac 2+2 fara specialistii astia? imi imaginez cum stau ei acolo si se uita la monitoare la protonii aia care se alearga cand deodata trosc, iese gaura neagra si Pamantul se intoarce ca o pipota pe dos, ba mai si dispare. Hai sa fim serioshi. Ma gandeam ce ciudata e viatza asta, Pamantul sta sa dispara si eu repar o usha ptr o camara, deci eu nutresc convingerea ca o sa fie bine, si maine si poimaine si cat o fi sa fie, doar noi sa fim mai buni nitzel. Cat despre Experimentul secolului sa nu mai vorbim decat de bine. Recomand de citit ” mult zgomot ptr nimic”

Viatza la Tzara ( dar nu de D. Zamfirescu ) :)

Iaca ca am revenit, sau mai bine zis mi-am revenit ::)) Imi tot caut norocul si am lipsit de pe blog total, nu ca asta ar afecta pe cineva sau ar strica ordinea in care functzioneaza Universul dar ma simtzeam obligat sa dau o explicatzie. Viatza e frumoasa, mai ales viatza la tzara, nu stiu catzi mai au bunici parintzi sau rude la “tzara ” dar eu sint fericit ca pot sa iau o gura de aer proaspat de tzara ori de cate ori doresc. Cand mi-e dor de tzara asta de care zic, mi-e dor de cocoshii care te trezesc in zori si de caldura pamantului reavan. Iar iarna mi-e dor de focul din soba. Sa ma mut sau nu la ” tzara” ? aceasta este intrebarea :::))