Am sarit in viata de la 150m

Da, am sarit de la 150m cu capul in jos legat de o coarda elastica care se intinde pana la 300%. Senzatzia? ei bine deodata nu am mai simtzit nimic. De parca totul se dilata si viatza era singura si nu ma mai traia ea ci eu incepusem sa o traiesc. Dupa experientza asta ce poate sa ma mai inspaimante? Sinuciderile mele psihice mi se par joaca de copil, totul paleste si devine amuzant. Cum ash putea sa ma supar pe cineva daca mi-am dat seama ca eu sint stapan pe moartea mea? Nici o clipa de pierdut, nici o senzatzie de gol. acum sint impacat cu viatza mea si ea cu mine. Mi-a soptit atunci sufocata de emotzie ” stii ca ma tem?” si eu m-am aruncat ca sa-i arat ca stau inca la pupitrul de comanda, inca mai iau deciziile. Sentimentul de pace interioara s-a asternut imediat, acum stiu cum sa imi traiesc fiecare zi ca si cum maine nu ar exista, ptr ca nu exista. Am certitudinea ca trecem ushor peste tot si toate daca sintem la inaltzime, iar eu am fost. Pentru totzi care vor sa scape de frica de viatza recomand : http://www.xtrem.ro/stiri/1449/outdoor-expert-a-preluat-instalatiile-de-bungee-jumping-din-cheile-rasnoavei-si-lacul-vidraru.html   macar o data in viatza .

Fara comentarii din partea mea, va las pe voi…

Vreau sa “plec”

Ce tarziu s-a facut, parca nici noaptea nu-mi mai ajunge, gandesc deci exist. Da pai cam asta e problema, ce ma fac daca nu mai vreau sa gandesc? Ptr ca nu mai vreau, nu mai pot exista?!…. Mda simplu. Ma intreb unde ma tot duc in mine de nu mai pot sa ma adun. Era ceva acolo, un loc unde stateam de vorba cu sufletul Ei eram numai noi. Eu si EA ,suflete fara materie imbacsita pe deasupra, dar m-a lovit deodata gandul ca sint singur. La inceput n-am crezut nimic din tot ce mi se intampla, dar am inceput sa vad cum sufletul meu sta singur acolo in “locul nostru” si o asteapta pe EA, Din pacate nu mai vine pe la mine. Dar nu asta imi e suferintza, culmea, nu ma doare absentza Ei ci faptul ca m-a schimbat, acum nu mai simt nimic, nu ma mai doare, nu mai e gol, e indiferentza acolo unde era iubire. Ma uit la EA si ii vad impreuna, dar asta nu mai doare. Doare partea din mine care a murit atunci cand i-am vazut dansand. E ceva in toata povestea asta care mi-a distrus iubirea. Atunci in noaptea aia am murit ,acum e doar o problema de definitivare, azi am sa pun punct frazei in care traiesc. cineva spunea ca acolo in locul ala tainic din tine nu trebuie sa fii decat tu, eu am primit-o pe EA si am gresit. Viata e frumoasa in general dar a mea a fost o gresheala inca de la inceput, nu se mai poate corecta nimic, am sa o dau asha sa iau o nota proasta, un 7 sau 8 sa nu cumva sa ies din tiparul de elev mediocru. Aici mi-am scris mie ptr ca oricum nimeni nu citeste asemenea postari, iar daca le citeste ishi spune”alt caraghios dezamagit se sinucide” . Cam atat …..